Gloanţe...

Ţigara se fumase aproape toată, fără să bag de seamă. Eram mult prea căzut pe gânduri. Îmi aprind alta în timp ce mă  întorc şi îl privesc cum doarme ca un copil, cu pumnii strânşi aproape de piept, respirând adânc.

Nu ştim niciodată cum să reacţionăm în faţa noului. Avem impresia de nenumarate ori că le ştim pe toate, dar exact în momentul în care ceva nu mai merge conform viziunii pe care o avem despre viaţă ne impacientam şi devenim foarte agitaţi. Ne împotrivim schimbarilor, abandonăm drumuri, facem compromisuri cu noi însine, cu vieţile noastre, mustim în frici.. şi ajungem să pierdem din vedere un lucru foarte important... şi anume faptul că ne distrugem entuziasmul.

Sunt doua întrebari care survolează în jurul meu şi la care nu vreau să le gasesc răspunsuri:

Ce avem, de castigat daca ramanem rigizi?

Ce avem de pierdut daca devenim vulnerabili?

Dragostea poate fi uneori o experienţă înspăimântătoare. Dacă se nimereşte să treci prin faţa puştii cand se ţinteşte ai şanse mari să te lase lat la pământ. În euforia aceea care îţi amorţeşte simţurile şi îţi distorsioneaza realitatea, faptul că nu poţi vedea clar glonţul care vine spre tine te poate costa scump.

Dar la fel ca în mecanismul oricărei balanţe, dacă pui greutatea corespunzatoare pe celalalt taler reuşeşti să contrabalansezi toate dorinţele şi nevoile care mocnesc înauntrul tau şi care stau gata să se aprindă în orice secundă.

Şi chiar daca nu e corect, nevasta mea nu o să ştie niciodată de ce sunt mai tandru şi mai apropiat de ea în anumite perioade. Din braţele ei îmi iau puterea să potolesc tornade sentimentale, să îmi şterg din minte imagini contorsionate, să îmi tocesc dorinţe şi să găsesc apa care poate să stinga flăcări.  Poate că va crede că am perioade cu mai mult stres din cauza jobului, sau că nu ies lucrurile aşa cum îmi propun de fiecare data, dar nu trebuie să ştie niciodată adevaratele motive pentru care sunt aşa.  

De cele mai multe ori în aventurile mele cu bărbaţi nu exista decat o puşcă de jucărie cu gloanţe de plastic care starneste ludicul, însa atunci când puşca e cât se poate de reală entuziasmul dispare instantaneu. Puşca va ţinti iar gloanţele vor fi mereu sufieciente. Daca nu ştii cum să te fereşti din bataia lor sau pur şi simplu nu porţi vesta antiglont care să te facă să nu le simţi impactul atunci ai toate şansele să te izbească în plin, să îţi ciuruiască aripile şi să te facă să cazi din ceruri.

       Fumul se ridica şi lasă umbrele să se joace pe perete.  E aproape dimineaţa şi întreaga lume doarme. Doar câteva suflete în cautare de răspunsuri mai  privesc spre străzile întunecate. Vor adormi şi ele în curand!