10 ianuarie 2013

A fost odată ca niciodată...


     Ce ar trebui să ştii despre mine?
     In primul rand faptul că sunt bisexual, şi sunt în regula cu asta. 
Într-o seară friguroasă de martie acum mulţi ani am avut prima experientă sexuala cu un tip. Cu toate ca avusesem relatii sexuale cu femei pana atunci si pe care nu le-am regretat , in aceea seara insa ceva nou se intâmplase, şi deschisese o uşa spre o dimensiune necunoscută pe care n-am mai putut să o mai închid niciodată.   
E greu să îmi amintesc fiecare detaliu despre cum a fost, tot ce simt acum, când încerc să reproduc în minte experienţa este un fior, un soi de curent electric care mi se duce pana în creier pe toată coloana vertebrală şi mă lasa fără aer. Faptul că puteam să ating un barbat pe atunci mi se părea interzis şi în acelaşi timp al naibii de excitant. Parcă pluteam, fară să vreau să mă întorc pe pământ.
Ne-am terminat amandoi în aceea noapte şi de atunci nu ne-am mai văzut niciodată.
Să fi fost ruşine sau vină nu am ştiut şi poate că nu voi ştii nicicând, cert este că am rupt tacit orice contact unul cu altul.

     În al doilea rand, ce trebuie să mai stii este ca sunt căsătorit şi că am un copil de trei ani.
     De ce m-am căsătorit? 
    Pentru a avea o familie, copii, pentru a mulţumi persoanele din jur, pentru concediile anuale în străinatate, pentru a aştepta creşterea copiilor, bătraneţea pensia şi moartea. Suna cunoscut?
     M-am căsătorit pentru că iubeam şi credeam că voi fi fericit  pe deplin alături de o singură persoană. Ceea ce nu ştiam în ziua în care am semnat actul în faţa ofiţerului stării civile era faptul că mă înşelam. După un an lucrurile nu mai stăteau aşa cum m-aş fi aşteptat, lumea se întorsese cu fundul în sus, tot ce credeam odată despre casnicie îmi lăsa acum un gust amar...dar credeam că era prea târziu pentru o decizie. Soţia mea era deja însarcinata, lipsa sexului mă facea irascibil , o iubeam dar ma simţeam prins, ca şi când viaţa mi-ar fi întins o capcană şi eu aş fi căzut cu brio în ea. Libertatea pe care o preţuiam eu atât de mult altadată nu mai era, în locul ei se înalţau falnice: rutina şi responsabilitaţile.
     Cum a început totul? Nu e atât de înfiorătoare întrebarea... stau câteva minute bune cu privirea aţintită la dorinţele din sufletul meu care m-au mânat înspre furtună , sorb câte o gură din cafeaua cumparată în timp ce un puşti îmi alimentează maşina, trag cu pofta fumul unei ţigari tari şi apoi plonjez în nişte amintiri colorate pe care stiu că nu mi le va putea lua nimeni vreodată. De cum încep să-mi amintesc se concretizează în mintea mea imaginea bărbatului ,  o imagine pe care trebuie să o admit ca parte din viaţa mea acum . Se deruleaza vag în faţa ochilor mei prima dată, primul sărut prima îmbratisare..prima mangaiere însa de indată ce vad toate acestea ma intreb ingrozit: Oare se va termina vreodată? Oare va veni o zi în viitor când nu voi mai simţi atracţie fată de persoanele de acelaşi sex cu mine? O să imi pot vreodata înabuşi impulsurilor sexuale ?        Nu se va termina niciodată! M-am convins de asta în momentul în care s-a născut fiul meu. Credeam că el o sa ma schimbe în vre-un fel dar dar nu a fost asa. 

     Al treilea lucru foarte important in viata mea este Discretia!
     În domeniul în care lucrez cunosc şi sunt cunoscut de o gramadă de lume "bună" , lume cu bani, lume care de abia aşteaptă să afle ceva compromiţator despre tine şi să te doboare. Partea care face viata mea mult mai interesanta este faptul ca plec destul de des in delegatii si nu imi petrec timpul in acelasi loc.

   Imi iubesc familia!    Şi nu vreau să mă justific cu nimic sustinând asta. 
    Trăiesc între două lumi total diferite care au între ele o legatură subţire şi aproape invizibilă. 
   Prima lume este o stabilitate în lipsa căreia aş fi defect. Prima lume este femeia care îmi ştie slăbiciunile şi ambiţiile, care îmi fusese mereu alături în clipele bune bucurându-se odată cu mine dar şi în clipele dificile oferindu-mi un umăr pe care să mă sprijin. În adâncul meu ţin enorm la ea… probabil că şi ea la mine şi nu mi-aş imagina viaţa de zi cu zi fără ea. 
     A doua lume reprezintă pentru mine adrenalina, riscul, păcatul pe care îl gust de fiecare dată cu o pasiune şi mai mare, secretul vieţii mele pe care îl păstrez cât mai departe de tot ce l-ar putea distruge.

   Un al cincilea lucru pe care ar trebui să îl mai ştii este că investesc bani în ambele lumi. Câştig suficient ca să îmi pot ţine soţia acasă şi amantul într-o chirie atunci când e cazul. De ce fac asta? Pentru că vreau şi pentru că pot! Nu sunt împotriva mişcarii feministe dar sunt împotriva sistemului ca fiul meu să fie rapit de la familie de când are doi ani, dus prin creşe sau pe la bunici doar pentru că mama lui trebuie să se intoarcă la muncă. De ce susţinerea unui amant atunci când e cazul? Pentru că este cea mai simpla modalitate de a-mi satisface nevoile şi cea mai puţin costisitoare, dacă ar fi să închiriez câte o camera de hotel de fiecare data când aş vrea să ma întâlnesc cu cineva ar ieşi mult mai scump şi ar fi mult mai riscant. 

  Al şaselea lucru şi cel mai important: Încerc să nu mă îndragostesc! 
       Doar incerc! 



4 comentarii:

  1. daaa ai spus cam la ce ma gandesc si eu... tot mai des in ultimul timp

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut, ma numesc George si sunt din Campina, Prahova.
    Am doar 23 de ani dar cele spuse de tine mai sus mi-au dat de gandit la ceea ce fac acum si ccea ce voi face in viitor. Stiu sunt inca tanar dar si eu ma gandesc la o familie, la un copil, dar...merita sa ii mint ? merita sa traiesc intr-un pacat doar pentru a-mi satisface nevoile ?...sunt mult intrebari fara raspuns.
    Conosc foarte multe persoane ca si tine, casatorite, cu copii, unii chiar aproape de anii pensionarii, si neavand cu cine sa vorbeasca, isi pun gandurile pe diverse site-uri.
    Oricum, nu am pretentia de a te cunoaste, dar...te feleicit din toata inima in primul rand pentru felul cum gandesti si pentru faptul ca nu iti lasi familia pentru cineva.

    RăspundețiȘtergere
  3. E greu cand esti tanar ,plin de hormoni sa duci viata asta, dar nu este imposibil,daca vei reusi sa tii in friu dorintele la un nivel acceptatbil si sa nu te indragostesti ( aici e cel mai mare pericol). Trebuie sa nu fi pus niciodata sa alegin intre cele doua vieti , ci sa cauti sa le faci cat mai placute pe amandoua. Vag, am senzatia ca iti cam neglijezi copilul de dragul aventurilor, ceea ce sa stii ca vei regreta mai tarziu, asa cum fac eu acum.

    RăspundețiȘtergere
  4. PS Daca poti da-mi profilul Anonim matur, pentru a nu fi confundate comentariile mele cu cele puse de George din Campina.

    RăspundețiȘtergere