Decizii!

     Poate că ar trebui să mă întorc acasă sau să mai rămân două zile în Braşov. Poate că Valentine s day ar trebui să mi-l petrec alături de soţie sau poate singur… muncind. Poate că ar trebui să îmi schimb jobul ca să nu mai fiu nevoit să plec atât de des de acasă şi să am posibilitatea să fac prostii, sau poate că nu este cea mai bună variantă. Poate că ar trebui să nu iau chiar acum o decizie, să îl inteleg mai bine pe Marius care a căzut mai mult decât mine şi să îi întind o mână ca să se poată ridica , sau poate că ar trebui să fug cu  două sute la oră mâncând pămantul.

      Decizii! Decizii! Decizii! A lua decizii poate să fie uneori cel mai groaznic lucru din lume. Sau poate că nu e chiar aşa: Nu mă pot decide!

     Sunt la al treilea latte şi la a şaptea tigară de cand am ajuns la muncă, şi simt cum mi se întoarce stomacul pe dos. M-a sunat astăzi de două ori dar nu i-am raspuns până acum deloc. M-am transformat din sfânt în tiran peste noapte, restrângând posibilităţile şi reevaluându-mi riscurile.

    Am avut mereu încredere în mine că nu o sa clachez atunci când mă îndragosteam nebuneşte de bărbaţii care mi-au intersectat drumul, dar niciodată n-am putut avea încredere în bărbaţii care s-au îndrăgostit de mine.

       Telefonul sună iar… să răspund sau să nu răspund? Nu mă pot decide…