De ce oamenii buni fac lucruri rele?

   

   Pentru ca pot si pentru ca vor, pentru ca sunt nevoiti, pentru ca asa simt... nu?

   Si pentru ca Parisul va ramane multa vreme pentru mine orasul infect cu mai multe claxoane decat Bucurestiul, cu gunoaie, cersetori la fiecare atractie turistica si ciudati in fiecare statie de metrou am facut lucruri rele pentru ca am putut.

    Inspirat pe de alta parte de magazinele de pe Champs- Elysees in care cardul meu a avut mult de suferit din cauza sotiei avida dupa parfumuri si haine scumpe pe care nu o sa le foloseasca mai mult de trei ori , am reusit sa scap cateva ore din prinsoare pe motiv ca nu mai rezist nici macar un nenorocit de minut la cumparaturi. Asa ca am iesit sa ma plimb, incurcandu-ma printre intersectii aglomerate si statii de metrou. Am fugit din Clemanceau spre partea cealalata a orasului mi-am scos tremurand de emotie telefonul din palton si am cautat cea mai apropiata sauna.

   M-am dat jos la Etienne Marcel si in tumultul interior ca sunt lipsit de timp si libertate am luat-o intr-o directie gresita, m-am invartit douazeci de minute pe toate stradutele posibile injurand in gand ca nu gasesc intrarea in stup. Dupa alte douazeci de minute eram cu totul intr-un jacuzzi inconjurat de barbati gandindu-ma in sinea mea : not bad at all... Fiecare isi ia ce-i mai bun din Paris: Ea ... cumparaturi , Eu ... Un barbat, doi, trei... cat pot duce in limita timpului disponibil pentur ca sunt nevoit.

   O atmosfera uscata... ai da aproape orice sa poti sa bei ceva dar decorul nu te lasa. In mijlocul camerei un barbat pana in 30 de ani cu cracii desfacuti asteapta zeci de penetrari de la barbatii care stau de jur imprejurul lui. Nimeni nu asteapta invitatii speciale, in sir indian fiecare isi face treaba si apoi pleaca la dusuri ca si cand ar fi lucrul cel mai firesc de pe lume. Doamne Dumnezeule mare! Iti pare ca ai plonjat cu totul in paradisul sexual si chiar daca nu toti barbatii de acolo sunt pe gustul tau,  excitatia impinge limitele dincolo de orice imaginatie. In secundele acelea ai impresia ca ai putea fute o jumatate de oras si nu te-ai satura, iti simti sangele cum clocoteste in vene, cu o erectie salbatica , cu tamplele asudate gata oricand sa iti bubuie.

   Am o stare de nervozitate si simt cum inima incepe sa o ia la galop. Simt in aer miros de piele incinsa, sudoare si perfectiune, disting cu greu fiecare faptura care intra prin usa stramta si ingramadita de tot felul de barbati care pandesc meticulos. Priviri electizante oriunde iti intorci privirea, culori diferite, gusturi amestecate. Negrii, albi, asiatici, indieni, cu sau fara par, tatuati, scunzi sau inalti... un amalgam de suflete adunate acolo la intamplare. Imi simt fiecare muschi vibrand, apoi un gol in stomac face ca toate gandurile sa se imprastie in incaperea semiintunecata plina de freamat si zbucium.

    Dintre umbre si lumini pale disting silueta unui barbat care sta in genunchi iar in jurul lui alti cativa. Se aud gemete, plescaituri si apoi unul cate unul isi da drumul si dispare din camera. Altii intra ca intr-o oaza a desfatarii sublime, isi golesc samanta pe unde apuca si isi vad de drum.

    O mana imi intra pe sub prosop si ma apuca strans, imi mangie apoi testicolele ca si cand ar fi facut asta toaata viata. Se pune in genunchi in fata mea si o ia pe toata in gura dintr-o data. Mii de ganduri imi izbesc tamplele si apoi dintr-o data nimic. O infuleca lacom si pe-a mea si pe a "colegulul" care s-a postat in stanga mea, le ia apoi pe amandoua deodata . Alt tinerel foarte dragut coboara si el la interval si imi face sa imi fiarba sangele in vene si mai mult decat inainte. Alti barbati se ingramadesc de jur imprejur ca la masa de alba neagra, ma simt bine... foarte bine... si pentru prima data in viata mea nu ma pot controla.Nu mai stiu cine coboara cine se ridica, cine ma suge cine ma pipaie, e delir... Ma termin pe fata si pieptul cuiva...este un amalgam de senzatii prinse intre lumina si umbre...e fericire...

   Apoi totul se opreste ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat iar incaperea se goleste. Holurile tin companie hoinarilor care se perinda dintr-o parte in alta..mereu in cautare de ceva. 

   Cobor la vestiar, sa imi cercetez telefonul. Nimic... probabil e prea pierduta in lumea Guerlain, Chanel, LVuitton, ca sa isi mai faca si timp sa se gandeasca la scumpul ei sot. Dar e bine asa! E tare bine!

    Imi iau o tigara, si urc iar in singurul loc in care se fumeaza... la doi pasi de camera desfatarii. Trag cateva fumuri si simt cum urechile mi se inrosesc. O parte din mine ar vrea sa nu mai plece niciodata din acest loc...

.